Unno Mismo (numărul din luna februarie, 1997)

Navigare īn necunoscut

Daniel Trujillo Rivas īn conversaţie cu Carlos Castaneda

Īntrebare: Domnule Castaneda, aţi rămas īntr-o absolută anonimitate timp de ani de zile. Ce v-a determinat să vă schimbaţi această atitudine şi să vorbiţi īn mod public despre īnvăţăturile pe care dumneavoastră şi cei trei tovarăşi ai dvs. le-aţi primit de la nagualul Juan Matus?

Răspuns: Ceea ce ne-a determinat să răspāndim ideile lui don Juan, a fost nevoia de a clarifica ceea ce el ne-a īnvăţat. Pentru noi, aceasta era o datorie care nu mai putea fi amānată. Īmpreună cu ceilalţi ucenici ai săi am ajuns la concluzia unanimă că lumea īn care don Juan ne-a introdus se află la īndemāna posibilităţilor perceptuale ale tuturor fiinţelor umane. Am discutat īntre noi despre care ar fi cel mai corect drum de urmat. Să rămānem anonimi, aşa cum don Juan ne propusese? Aceasta nu era o opţiune acceptabilă. Cealaltă cale ar fi fost de a face cunoscute ideile sale - o alegere infinit mai periculoasă şi extenuantă, dar fiind singura care, credem noi, are demnitatea cu care don Juan şi-a impregnat toate īnvăţăturile.

Ī. : Avānd īn vedere ceea ce aţi spus despre imprevizibilitatea acţiunilor unui luptător, lucruri care s-au verificat timp de mai bine de treizeci de ani, ne putem aştepta ca această fază publică prin care treceţi să dureze ceva timp? Şi dacă da, pānă cānd?

R.: Nu există pentru noi o cale de a stabili criterii temporale. Noi trăim īn concordanţă cu premisele propuse de don Juan şi nu deviem niciodată de la ele. Don Juan Matus ne-a dat exemplul formidabil al unui om care a trăit conform spuselor sale. Şi spun că este un exemplu formidabil, deoarece acesta este cel mai dificil lucru – să fi  „monolitic”, dar īn acelaşi timp să ai flexibilitatea de a face faţă la orice. Acesta a fost modul īn care don Juan şi-a trăit viaţa. Īn perimetrul acestor premise, singurul lucru pe care cineva īl poate face, este de a fi un mediator impecabil. Nu suntem jucătorii acestei partide de şah cosmic, ci doar pionii de pe tabla de joc. Ceea ce decide totul este o energie conştientă impersonală, pe care vrăjitorii o denumesc Intenţie sau Spirit.

Ī. : Din cīte am verificat eu, antropologia ortodoxă, dar şi autoproclamaţii apărători ai moştenirii culturale pre-columbiene din America, subminează credibilitatea muncii dumneavoastră. Credinţa că opera dumneavoastră este doar produsul talentului literar, care, apropo, este excepţional, continuă să existe şi astăzi. Există de asemenea şi alte curente care vă acuză de a avea un dublu standard, deoarece, se presupune, stilul dvs. de viaţă şi activităţile la care participaţi sīnt īn contradicţie cu ceea ce se aşteaptă īn general de la un şaman. Cum puteţi clarifica aceste suspiciuni?

R. : Sistemul cognitiv al omului occidental ne forţează să ne bazăm pe idei preconcepute. Ne bazăm judecăţile pe ceva ce este īntotdeauna cunoscut a priori, de exemplu ideea de ceea ce este ortodox. Ce este antropologia ortodoxă? Cea care este predată īn amfiteatrele universităţilor? Care este comportamentul unui şaman? Să-şi pună pene pe cap şi să danseze cu spiritele? De treizeci de ani, oamenii l-au acuzat pe Carlos Castaneda de a fi creat un personaj literar, pur şi simplu din cauza faptului că ceea ce le raportez nu este īn concordanţă cu “a priori”-ul antropologic, cu ideile stabilite īn amfiteatre sau īn cāmpul de lucru al antropologiei. Totuşi, ceea ce mi-a prezentat mie don Juan se poate aplica numai īn situaţii care cer o implicare totală īn acţiune, şi īn astfel de circumstanţe numai foarte puţine lucruri preconcepute se pot īntīmpla (sau deloc). Eu unul nu am fost niciodată capabil să trag concluzii despre şamanism, deoarece, pentru a face acest lucru, trebuie să fii un membru activ al lumii şamanice. Ca om de ştiinţă, de exemplu, ca sociolog, este foarte uşor să tragi concluzii bazate pe sociologie despre orice subiect ai aborda referitor la lumea occidentală, deoarece sociologul este un membru activ īn această lume occidentală. Dar cum poate un antropolog, care a petrecut cel mult doi ani studiind o altă cultură, să ajungă la concluzii corecte despre aceasta? Ai nevoie de o viaţă de om pentru a deveni membru al acestei culturi diferite. Eu am lucrat mai bine de treizeci de ani īn interiorul lumii cognitive a şamanilor vechiului Mexic, şi, sincer, nu cred că mi-am cucerit statutul de membru, care mi-ar permite să trag concluzii despre ei. Am discutat acest lucru cu oameni specializaţi īn diverse discipline, şi īntotdeauna par să īnţeleagă şi să fie de acord cu premisele pe care le prezint. Totuşi, se īntorc mai tirziu cu o sută optzeci de grade şi uită tot ce au acceptat īnainte, susţinīnd principiile academice “ortodoxe”, fără să le pese de posibilitatea unei erori absurde īn concluziile lor. Sistemele noastre cognitive par a fi impenetrabile.

Ī. : Care este scopul pentru care nu vă lăsaţi fotografiat, nu vă īnregistraţi vocea şi nu vă faceţi cunoscute datele biografice? Ar putea aceste lucruri să vă afecteze munca spirituală, şi dacă da, īn ce fel? Nu credeţi că ar fi folositor pentru căutătorii sinceri ai adevărului să ştie cine sīnteţi cu adevărat, ca o cale de a verifica faptul că este īntr-adevăr posibil să urmeze drumul pe care īl proclamaţi?

R. : īn ceea ce priveşte fotografiile şi datele personale, ceilalţi trei discipoli ai lui don Juan şi cu mine īi urmărim acestuia instrucţiunile. Pentru un şaman ca el, principala idee din spatele acestei atitudini este foarte simplă. Este imperativ necesar să lăsăm īn urmă ceea ce el numea “istoria personală”. A te īndepărta de acel “eu” este ceva extrem de neplăcut şi de dificil. Ceea ce caută şamanii ca don Juan este o stare de fluiditate īn care “eul” personal nu mai contează. El credea că absenţa fotografiilor şi a datelor biografice afectează persoanele din acest domeniu de acţiune īntr-un mod pozitiv, deşi subliminal. Suntem obişnuiţi să folosim fotografii, īnregistrări şi date biografice la nesfīrşit, toate acestea avāndu-şi izvorul īn ideea importanţei personale. Don Juan spunea că este mai bine să nu se cunoască nimic despre un şaman; īn acest fel, īn loc să īntīlneşti o persoană, īntīlneai o idee care putea fi susţinută, exact opusul a ceea ce se īntīmplă īn lumea de zi cu zi, īn care suntem puşi faţă īn faţă cu persoane care au numeroase probleme psihologice, dar nu şi idei, oameni umpluţi pīnă la refuz de “eu, eu, eu”.

Ī. : Cum ar trebui să interpreteze cei care vă urmează publicitatea şi latura comercială ce īnconjoară opera dvs. literară? Care este adevărata dvs. legătură cu Cleargreen Incorporated şi celelalte companii (Laugan Productions, Toltec Atists)? Mă refer aici la legătura comercială.

R. : Īn acest punct al muncii mele am nevoie de cineva care să fie capabil să mă reprezinte īn vederea răspāndirii ideilor lui don Juan Matus. Cleargreen este o corporaţie care are o mare afinitate cu munca noastră, la fel şi Laughan Productions şi Toltec Artists. Ideea răspāndirii ideilor lui don Juan īn lumea modernă implică folosirea unor medii comerciale şi artistice care nu īmi sunt la īndemānă. Ca şi corporaţii care au afinităţi cu ideile lui don Juan, Cleargreen Incorporatend, Laughan Productions şi Toltec Artists sunt capabile să furnizeze mijloacele de a răspāndi ceea ce vreau eu să răspāndesc. Există īntotdeauna o tendinţă a corporaţiilor impersonale de a transforma şi domina tot ceea ce le este prezentat, adaptānd totul propriei ideologii. Dacă nu ar fi existat interesul sincer al Cleargreen, Laughan Productions şi Toltec Artists, tot ceea ce a spus don Juan s-ar fi transformat pānă acum īn cu totul altceva.

Ī. : Există un mare număr de oameni care, īntr-un fel sau altul, se “agaţ㔠de dvs. pentru a dobāndi notorietate publică. Care sunt părerile dvs. asupra acţiunilor lui Victor Sanchez, care a interpretat şi reorganizat īnvăţăturile dvs. īn vederea elaborării unei teorii proprii? Şi despre revendicările lui Ken Eagle Feather că ar fi fost ales de către don Juan să īi fie discipol, şi că don Juan s-ar fi īntors īnapoi doar pentru el?

R. : Există, īntr-adevăr, un număr de oameni care se autonumesc elevii mei sau ai lui don Juan, oameni pe care nu i-am īntālnit niciodată şi pe care, garantez, nici don Juan nu i-a īntālnit. Don Juan Matus era īn mod exclusiv interesat de perpetuarea liniei sale şamanice. A avut patru discipoli, care rămān aceeiaşi şi astăzi. A mai avut şi alţii, care l-au părăsit. Don Juan nu era interesat să īşi īmpărtăşească cunoaşterea; a predat-o ucenicilor săi īn vederea continuării spiţei sale. Datorită faptului că ei nu īi pot continua linia, cei patru discipoli ai săi au fost nevoiţi să īi răspāndească ideile. Conceptul unui īnvăţător care īşi predă cunoaşterea face parte din sistemul nostru cognitiv, dar nu şi din sistemul cognitiv al şamanilor din vechiul Mexic. Să predea, era pentru ei absurd. Să transmită cunoaşterea celor care urmau să le continue spiţa, era o chestiune cu totul diferită. Faptul că există un număr de indivizi care insistă să folosească numele meu sau al lui don Juan este o manevră simplă de a obţine beneficii fără un prea mare efort.

Ī. : Să considerăm īnţelesul cuvīntului “spiritualitate” ca fiind cel al unei stări de conştiinţă īn care fiinţele umane sunt pe deplin capabile de a controla potenţialul speciei, ceva ce este atins prin transcenderea simplei condiţii de animal, prin intermediul unui intens antrenament fizic, moral şi intelectual. Sunteţi de acord cu această aserţiune? Cum ar putea fi integrată lumea lui don Juan īn acest context?

R. : Pentru don Juan Matus, un şaman pragmatic şi extrem de sobru, termenul “spiritualitate” reprezenta un idealism gol, o aserţiune fără bază, despre care credem că este ceva foarte frumos datorită faptului că este īncrustată cu concepte literare şi expresii poetice, dar care nu trece niciodată dincolo de acestea. Şamanii ca don Juan sunt prin esenţă practici. Pentru ei există doar un univers prădalnic, īn care inteligenţa sau conştiinţa sunt produsele provocărilor vieţii şi morţii. El se considera a fi un navigator al infinitului, şi spunea că pentru a naviga īn necunoscut, aşa cum o face un şaman, este nevoie de un pragmatism nelimitat, de sobrietate fără limite şi de un curaj de oţel. Īn lumina acestui context, don Juan credea c㠓spiritualitatea” este o simplă descriere a ceva imposibil de atins īn interiorul şabloanelor lumii şi vieţii cotidiene, şi că nu reprezintă o modalitate adevărată de a acţiona.

Ī. : Aţi spus că activitatea dumneavoastră literară, la fel ca şi cea a Taishei Abelar şi a Florindei Donner-Grau, este rezultatul instrucţiunilor lui don Juan. Care este obiectivul acesteia?

R. : Obiectivul scrierii acestor cărţi ne-a fost dat de don Juan. El susţinea că o persoană care nu este un scriitor poate totuşi scrie, putāndu-şi transformă scrisul dintr-o acţiune literară īntr-una şamanică. Ceea ce decide subiectul şi evoluţia cărţii nu este mintea scriitorului, ci mai degrabă o forţă pe care şamanul o consideră a fi baza universului şi pe care o denumeşte intenţie. Intenţia decide ceea ce şamanul produce, fie că este literatură sau orice altceva. Potrivit lui don Juan, un practicant al şamanismului are datoria şi obligaţia de a se satura cu toată informaţia disponibilă. Munca şamanilor este de a se informa extensiv despre orice ar putea avea legătură cu domeniile lor de interes. Actul şamanic constă īn a abandona orice interes personal īn direcţionarea cursului pe care īl ia informaţia. Don Juan obişnuia să spună: “Ceea ce aranjează ideile care se nasc dintr-o astfel de sursă de informaţii nu este şamanul, ci intenţia. Şamanul este pur şi simplu o conduită impecabilă.” Pentru don Juan, a scrie reprezenta o provocare şamanică, şi nu o sarcină literară.

Ī. : Daca īmi permiteţi să afirm asta, munca dumneavoastră literară prezintă concepte care sunt apropiate de filozofia orientală, dar care contrazic ceea ce este, īn mod normal, cunoscut despre cultura indigenă mexicană. Care sunt similarităţile şi diferenţele dintre una şi cealaltă?

R. : Nu am nici cea mai vagă idee. Nu am studiat nici una dintre ele. Munca mea este un raport fenomenologic despre lumea cognitivă īn care don Juan Matus m-a introdus. Din punctul de vedere al fenomenologiei ca metodă filozofică, este imposibil să faci aserţiuni asupra unui fenomen, care sunt legate de aceasta, dar care să mai fie şi exacte. Lumea lui don Juan este atīt de vastă, atāt de misterioasă şi de contradictorie, īncāt nu este potrivită expunerea să īntr-o modalitate lineară; cineva poate cel mult să o descrie, şi chiar şi numai aceasta presupune un mare efort.

Ī. : Presupunānd că īnvăţăturile lui don Juan au devenit o parte din literatura ocultă, care sunt părerile dvs. despre alte īnvăţături din această categorie, de exemplu filosofia masonică, rosicrucianismul, hermetismul, şi alte discipline ca tarotul, Cabala şi astrologia. Care sunt părerile dvs. atunci cānd le comparaţi cu nagualismul? Aţi avut sau aveţi vreun contact cu vreuna din aceste discipline sau cu cei cărora le sunt devotaţi?

R.: O spun īncă o dată, nu am nici cea mai mică idee de la ce premise pornesc aceste discipline, sau care sunt punctele lor de vedere sau ce domenii de interes au. Don Juan ne-a confruntat cu problema navigării īn necunoscut, iar aceasta ne solicită īntreaga capacitate de efort de care disunem.

Ī. : Au vreunele dintre conceptele īntālnite īn lucrările dumneavoastră, precum punctul de asamblare, filamentele energetice din care este compus Universul, lumea fiinţelor anorganice, intenţia, stalkingul şi visatul, au acestea un echivalent īn sistemele de cunoaştere occidentale? De exemplu, sīnt unele persoane care consideră că omul văzut ca un ou luminos este o expresie a aurei.

R. : Din ceea ce ştiu eu, nimic din ceea ne-a īnvăţat don Juan nu pare a avea un echivalent īn cunoaşterea occidentală. Odată, cīnd don Juan īncă era printre noi, mi-am pierdut un an īntreg căutīnd un īnvăţător, un guru, sau īnţelept care să-mi dea o idee vagă despre ceea ce făceau. Doream să ştiu dacă exista īn lume la aceas vreme ceva similar cu ceea ce spunea sau făcea don Juan. Resursele mele erau foarte limitate, şi am ajuns doar la maeştrii recunoscuţi care aveau milioane de adepţi şi la care, din nefericire, nu am putut găsi nici o similitudine.

Ī. : Concentrāndu-ne exclusiv asupra operei dvs. literare, cititorii descoperă diferiţi Carlos Castaneda. Descoperim pentru īnceput un elev occidental oarecum incompetent, permanent indus īn eroare de puterea unor bătrāni indieni precum don Juan sau don Genaro (aceasta mai ales īn Īnvăţăturile lui don Juan, Cealaltă realitate, Călătorie la Ixtlan, Povestiri despre putere şi Al doilea cerc al puterii). Mai tārziu ne confruntăm cu un ucenic versat īn şamanism (īn Darul vulturului, Focul lăuntric Puterea tăcerii şi, īn special, īn Arta visatului). Dacă sunteţi de acord cu această afirmaţie, cānd şi cum aţi īncetat să fiţi unul, īncepānd a fi celălalt?

R. : Nu mă consider a fi un şaman, sau un īnvăţător sau un avansat ucenic īntr-ale şamanismului, şi nici nu mă consider un antropolog sau un sociolog al lumii occidentale. Prezentările mele au fost īn īntregime descrierile unui fenomen care este imposibil de discernut īn condiţiile de cunoaştere lineară a lumii occidentale. Nu aş putea niciodată explica ce mă īnvăţa don Juan īn termeni de cauză şi efect. Nu exista nici o modalitate de a prevedea ce avea de gānd să spună sau ce urma să se īntāmple. Sub astfel de circumstanţe, trecerea de la un Castaneda la altul este ceva subiectiv, şi nu ceva elaborat sau premeditat, nefiind nici un produs al īnţelepciunii.

Ī. : Īn opera dumneavoastră literară se pot găsi episoade care sunt de necrezut pentru mintea occidentală. Cum poate cineva care nu este iniţiat să verifice că toate aceste “alte realităţi” sunt reale, aşa cum susţineţi?

R. : Pot fi verificate foarte uşor cu trupul, nu cu mintea. Nu se poate intra īn lumea lui don Juan cu intelectul, ca un diletant care caută o cunoaştere efemeră şi rapidă. Şi nici nu există īn lumea lui lucruri care să poată fi verificate la modul absolut. Singurul lucru pe care īl putem face este să ajungem la o stare de conştiinţă avansată, care să ne permită să percepem lumea din jurul nostru īntr-o manieră mai cuprinzătoare. Cu alte cuvine, ţelul şamanismului lui don Juan este de a sparge parametrii percepţiei istorice şi zilnice, şi de a ajunge să perceapă necunoscutul. De aceea se autodenumea un navigator al infinitului. El susţinea că infinitul se află īn afara parametrilor percepţiei cotidiene. A sparge bariera acestor parametri era scopul vieţii sale. Pentru că era un şaman extraordinar, ne-a insuflat această dorinţă arzătoare şi nouă, celor patru ucenici ai săi. Ne-a forţat să transcendem intelectul şi să īncorporăm conceptul spargerii barierelor percepţiei.

Ī. : Susţineţi că trăsătura de bază caracteristică fiinţelor umane este aceea de “perceptori ai  energiei”. Vă referiţi la deplasarea punctului de asamblare ca la ceva imperios necesar pentru a putea percepe energia īn mod direct. Cum ar putea acest lucru fi de folos unui om al secolului XXI? Raportāndu-ne la definirea conceptului anterior, cum poate atingerea unui asemena scop să ajute pe cineva īn evoluţia sa spirituală?

R. : Şamanii ca don Juan susţineau ca toate fiinţele umane au capacitatea de a vedea energia īn mod direct, aşa cum curge ea prin univers. Ei cred că punctul de asamblare, aşa cum īl denumesc ei, este un punct care există īn interiorul sferei energetice umane. Cu alte cuvine, atunci cīnd un şaman percepe un om din punctul de vedere al energiei care curge prin Univers, el vede o sferă luminoasă. Īn interiorul acesteia, şamanul poate vedea un punct ce străluceşte puternic, localizat la īnălţimea omoplaţilor, aproximativ la o lungime de braţ īn spatele lor. Şamanii spun că percepţia se asamblează īn acest punct; că energia ce străbate universul este transformată aici īn date senzoriale, aceste date senzoriale fiind apoi interpretate, tot acest proces avānd ca rezultat lumea cotidiană. Şamanii susţin că sīntem īnvăţaţi să interpretăm, şi deci suntem condiţionaţi cum să percepem. Valoarea pragmatică a perceperii directe a fluxului de energie aşa cum circulă ea īn Univers este aceeaşi pentru un om al secolului XXI, ca şi pentru un om al secolului I.  Īi permite acestuia să-şi extindă limitele percepţiei şi să folosească această intensificare īn sfera sa de acţiune. Don Juan spunea că a vedea īn mod direct minunea ordinii şi haosului existente īn univers este ceva extraordinar.

Ī. : Aţi pezentat recent o disciplină fizică denumită Tensegrity.  Ne puteţi explica exact ce este aceasta? Care este ţelul ei? Ce beneficiu spiritual īi poate aduce unei persoane care o practică individual?

R. : După cum ne-a īnvăţat don Juan, şamanii care au trăit īn Mexicul antic au descoperit o serie de mişcări care, atunci cīnd sunt executate corect, produc o atāt de extraordinară īndemīnare fizică şi ascuţime mentală, īncāt s-au decis să denumească aceste mişcări pase magice. Don Juan ne-a spus că, prin intermediul acestor pase magice, şamanii atingeau un asemenea nivel de conştiinţă īncīt efectuau fapte ale perceţiei de nedescris. De-a lungul generaţiilor, pasele magice au fost predate doar practicanţilor şamanismului. Mişcările erau īnconjurate de un mare mister, şi de ritualuri complexe. Īn acest fel le-a īnvăţat don Juan, şi īn acest mod le-a predat celor patru discipoli ai săi. Efortul nostru a constat īn a transmite īnvăţarea paselor magice oricui ar dori să le īnveţe. Noi le-am denumit Tensegritate şi le-am transformat din mişcări specifice pentru fiecare dintre discipolii lui don Juan, īn mişcări generale, valabile pentru oricine. Practicarea tensegrităţii, individual sau īn grup, favorizează sănătatea, măreşte gradul de vitalitate, regenerează trupul şi, īn general, duce la o bunăstare şi īmplinire generală. Don Juan spunea că practicarea paselor magice duce la acumularea energiei necesare lărgirii conştiinţei şi a extinderii parametrilor percepţiei.

Ī. : Īn afara celor trei companioni ai dvs., oamenii care participă la seminarele dvs. au īntālnit şi alte persoane, de exemplu Chacmoolii, Energy Trackers, Elementele, Iscoada Albastră... Cine sunt aceştia? Fac ei parte dintr-o nouă generaţie de văzători ghidaţi de dvs.? Dacă da, cum ar putea cineva intra īn acest grup de ucenici?

R. : Fieare din aceste persoane sunt anumite fiinţe pe care don Juan Matus, ca şi comandant al spiţei sale, ne-a cerut să le aşteptăm. A prezis sosirea fiecăreia dintre ele, ca parte integrantă a unei viziuni. De vreme ce spiţa lui don Juan nu putea continua, datorită configuraţiei energetice a elevilor săi, misiunea lor s-a transformat din perpetuarea spiţei īn īnchiderea acesteia, īntr-o īnchidere glorioasă, dacă era posibil. Nu ne aflăm īntr-o poziţie din care putem schimba astfel de instrucţiuni. Nu putem căuta, nici accepta noi ucenici care s-ar situa īn afara viziunii lui don Juan. Singurul lucru pe care īl putem face este să acceptăm planul intenţiei. Faptul pentru care pasele magice, păzite cu atāta gelozie timp de atātea generaţii, sunt acum predate, este dovada că cineva poate, īntr-adevăr, īntr-un mod indirect, să devină parte a acestei noi viziuni prin practicarea tensegrităţii şi prin urmarea premiselor căii luptătorului.

Ī. : Īn ”Readers of Infinity” [publicaţie trimestrială, n.t.] aţi utilizat termenul de “navigare”, pentru a defini ceea ce fac vrăjitorii. Vă pregătiţi să īncepeţi călătoria finală īn curīnd? Se va sfīrşi linia luptătorilor Tolteci, păstrătorii acestei cunoaşteri, cu dumneavoastră?

R. : Da, aceasta este corect, linia lui don Juan se va sfīrşi o dată cu noi.

Ī. : Iată o īntrebare pe care mi-am pus-o deseori: include oare calea războinicilor, ca alte discipline spirituale, de altfel, şi o muncă spirituală pentru cupluri?

R. : Calea războinicilor include orice şi pe oricine. Poate exista o familie īntreagă de luptători impecabili. Dificultatea constă īn faptul teribil că relaţiile individuale sunt bazate pe investiţii emoţionale, iar īn momentul īn care un practicant īncepe să pună cu adevărat īn practică ceea ce a īnvăţat, relaţiile se prăbuşesc. Īn lumea cotidiană, investiţiile emoţionale nu sunt examinate, īn mod normal, şi de aceea ne trăim toata viaţa aşteptīnd să primim ceva īn schimb. Don Juan spunea despre mine că sīnt un investitor zgārcit şi că modul īn care trăiesc şi simt poate fi descris simplu prin cuvintele: “Eu dăruiesc doar ceea cea alţii īmi dăruiesc.”

Ī. : Ce aspiraţii către un posibil progres ar trebui să aibă cineva care doreşte să lucreze spiritual conform cunaşterii răspāndite prin cărţile dvs.? Ce le puteţi recomanda celor care doresc să practice īnvăţăturile lui don Juan?

R. : Nu există o limită īn ceea ce cineva poate dobāndi individual, dacă intenţia sa este o intenţie impecabilă. Īnvăţăturile lui don Juan nu sunt de factură spirituală. Vă repet aceasta deoarece această īntrebare a tot revenit. Ideea de spiritualitate nu se integrează īn disciplina de fier a luptătorului. Cel mai important lucru pentru un şaman ca don Juan este ideea pragmatismului. Atunci cīnd 1-am cunoscut, credeam despre mine că sunt un om practic, un om de ştiinţă impregnat de obiectivitate şi pragmatism. El mi-a distrus toate pretenţiile şi m-a făcut să văd că, ca un adevărat occidental, nu eram nici pragmatic şi nici spiritual. Am ajuns să īnţeleg că doar repetam cuvāntul “spiritualitate” pentru a-l contrasta cu aspectul mercenar al lumii cotidiene. Vroiam să mă īndepărtez de mercantilismul vieţii obişnuite, şi rāvna mea de a face acest lucru o numeam spiritualitate. Am realizat că don Juan avea dreptate atunci cānd mi-a cerut să ajung la o hotărāre; să delimitez ceea ce consideram spiritualitate. Habar n-aveam despre ce vorbeam! Ce vă spun poate părea īnfumurare, dar nu am cum s-o spun altfel. Ceea ce doreşte un şaman ca don Juan este să dezvolte conştiinţa, adică capabilitatea de a percepe cu toate posibilităţile umane ale percepţiei; aceasta implică o sarcină uriaşă şi o intenţie fermă, care nu pot fi īnlocuite de spiritualitatea lumii occidentale.

Ī. : Există ceva ce doriţi să explicaţi sud-americanilor, īn mod special celor din Chile? Doriţi să adăugaţi ceva īn plus, īn afara răspunsurilor pe care ni le-aţi dat deja?

R. : Nu mai am nimic de adăugat. Toate fiinţele umane se află la acelaşi nivel. La īnceputul uceniciei mele cu don Juan Matus, el a īncercat sa mă facă să văd cāt de comună este situaţia fiinţelor umane. Eu, ca sud-american, eram foarte implicat din punct de vedere intelectual īn ideea de reformă socială. Īntr-o zi, l-am īntrebat ceva ce, credeam eu, era o īntrebare mortală: Cum poţi să rămāi insensibil la situaţia groaznică a conaţionalilor tăi, indienii Yaqui din Sonora? Ştiam că un anumit procent de indieni Yaqui suferă de tuberculoză şi că, datorită situaţiei lor materiale precare, nu puteau fi vindecaţi. “Da”, mi-a răspuns don Juan, “este un lucru foarte trist, dar, vezi tu, şi situaţia ta este de asemenea foarte tristă, iar dacă tu crezi că eşti īntr-o situaţie mai bună decīt indienii Yaqui, te īnşeli. Īn general, condiţia umană este īntr-o īngrozitoare stare de haos. Nimeni nu se află īntr-o situaţie mai bună decāt altul. Toţi suntem fiinţe care urmează să moară şi, dacă nu realizăm acest lucru, nu mai există nici un remediu pentru noi.” Acesta este un alt punct de vedere al pragmatismului şamanului: de a deveniconştient că este o fiinţă care va muri. Ei spun că atunci cānd realizăm acest lucru, totul capătă o ordine şi o dimensiune transcendentală.

 

 

[Tradus de www.castaneda.home.ro după traducerea īn engleză a interviului din limba spaniolă, interviu luat de către Daniel Trujillo Rivas lui Carlos Castaneda, apărut īn numărul din februarie 1997 a revistei Uno Mismo (publicaţie ce apare īn Argentina şi Chile)]

[Home] [Avertisment] [FAQ] [News] [Biografie] [Cćrti] [Articole] [Interviuri] [Foto] [Contact] [Download] [Links]